Promovarea turistică de sec. XIX-XX
Reclama, sufletul comerțului. Băile Herculane promovate la New York, Bruxelles și Paris. În perioada imperială, Băile Herculane se dezvoltă spectaculos, ajungând să concureze ca număr de vizitatori cu cele mai importante stațiuni ale Ungariei, Pieštany și Trenčianske Teplice. Un celebru balneolog maghiar, Zsigmond Arányi, care fondase sanatorii la Karlsbad și Trenčianske Teplice, se implică în dezvoltarea Băilor Neptun. Popularitatea Herculanelor este sporită și de prestigiul vizitatorilor săi aristocrați: în anul 1887 împărăteasa Elisabeta vine la Băile Herculane și stă șase săptămâni, fiind vizitată de regele Carol I al României, iar cu ocazia deschiderii canalului de navigație la Porțile de Fier, se întâlnesc la Herculane Franz Josef al Austro-Ungariei, Carol I al României și Alexandru al Serbiei.
Unul dintre cele mai promovate hoteluri din țară - în plină campanie turistică națională de atragere a “vizitatorilor străinezi, potenți financiar” era chiar Hotelul Franz Joseph din Băile Herculane, starul stațiunii, punctul central al oricărei reclame turistice destinate publicului internațional. Acesta fusese inaugurat în stațiune, în anul 1862, în timpul dominației habsurgice, și devenise emblematic pentru luxul și serviciile de 5 stele pe care le oferea.Revistele de specialitate, bibilite și aranjate cu măiestrie de cei mai buni publicitari romani, pline de imagini și mărturii sincere ale turiștilor care trecuseră deja pragul stațiunii, erau trimise peste granițe ca materiale de propagandă turistică și conțineau zeci de mențiuni - în engleză, franceză, germană și spaniolă - despre Băile Herculane și despre regimul hotelier exclusivist de care străinii se puteau bucura aici.
În perioada dintre cele două Razboie Mondiale, România Mare a promovat beneficiile apelor termale de la Băile Herculane în cadrul a peste 14 expoziții universale, inclusiv la Barcelona, Bruxelles, Paris şi New York, amintind minuțios despre diferitele leacuri terapeutice pentru problemele cardio-vasculare, pentru reumatism sau infertilitate, pe care turiștii le regăseau în stațiune, și adaptând mesajele cheie în funcție de cele mai des-întâlnite probleme de sănătate din fiecare țară în care ajungea campania de promovare. Campania a adus zeci de mii de turiști străini în stațiune, a revitalizat peisajul turistic autohton și a ridicat standardele în materie de ospitalitate.
Dacă în 1881 Băile Herculane sunt vizitate de un număr de 5.222 de persoane, numărul acestora crește constant, trecând de 10.000 în 1901 și de 14.000 în 1912, pentru a scădea în 1915, la trecerea stațiunii sub administrație românească, la puțin peste 3.000. După anul 1915 nu mai există statistici oficiale cu privire la numărul de vizitatori ai Băilor Herculane. Între 1891 și 1914, procentul de vizitatori străini este în permanență în jur de 40%, iar între 1886 și 1894, cei mai mulți sunt români din Regat (după 1894, datorită dezvoltării stațiunilor românești, numărul acestora scade constant). Între 1901 și 1915 Băile Herculane se situează pe primul loc între stațiunile maghiare din perspectiva numărului de vizitatori străini.
Pentru a atrage “vizitatorii străinezi”, Guvernul de la București hotărăște în anii ’20 înființarea unei organizații care să gestioneze problemele specifice referitoare la hoteluri, curățenie, oferte și promovare turistică. Propunerea lui Emil Racoviţă de a se organiza o instituţie de stat a turismului s-a materializat astfel în anul 1926, când a fost fondat Oficiul Naţional de Turism (ONT), printre ale cărui priorități se număra și revitalizarea turismului terapeutic de la Băile Herculane. În perioada interbelică, autoritățile încep sa se preocupe din ce în ce mai mult de dezvoltarea turismului, lucru confirmat si de numărul în creștere de oficii locale de turism care apăreau în mai toate sediile primăriilor: Oficiul Local de Turism Orşova, Oficiul Local de Turism Caransebeş, în sediul Direcţiunii Băilor - Oficiul Local de Turism Băile Herculane, la notarul Nicolae Ionescu din Feneş - Oficiul Local de Turism Teregova şi, în sediile reşedinţelor notariatelor cercuale: Oficiul Local de Turism Brebu Nou, Oficiul Local de Turism Cornereva şi Oficiul Local de Turism Rusca Montană. Acestora li s-au adăugat Oficiul Local de Turism Borlova, înfiinţat pe data de 7 aprilie 1936 şi Oficiul Local de Turism Măru, înfiinţat pe 20 mai 1936.
