Herculane, turism pentru mase în epoca comunistă
În perioada comunistă, odată cu dezvoltarea turismului de masă, stațiunea era foarte apreciată în mod special de pensionari, care își cheltuiau aici cupoanele alocate de stat, pentru tratamente și odihnă. Metode de tratament diversificate, de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio și electroterapie, masaje, acupunctură, oferă Băilor Herculane un înalt grad de atractivitate.
După 1946, intervențiile s-au concentrat pe facilități balneare: noi foraje, debituri crescute și noi bazine. Din anii `60 până în anii `80 a existat un boom imobiliar în sectorul hotelier, care a redefinit complet capacitatea de cazare a stațiunii (300, 500, peste 1000 de locuri). Perioada comunistă vine cu naţionalizarea staţiunilor cu trecut turistic balnear interbelic, efectuarea unor noi investigaţii geologice, construirea unor baze incipiente de tratament, iniţierea unor noi analize chimice a apelor termale, restabilirea indicaţiilor și contraindicațiilor terapeutice și transfromarea turismului balnear într-un turism de masă, ușor accesibil de oricine își dorește să beneficieze de această formă de tratament. În perioada 1970 - 1985, staţiunea a cunoscut cea mai mare dezvoltare atât pe plan intern, cât şi pe plan internațional prin construirea şi punerea în funcţiune a marilor complexe hoteliere ROMAN, HERCULES, DIANA, AFRODITA, MINERVA, DACIA, DOMOGLED. Prosperitatea pe care a cunoscut-o stațiunea în perioada anilor `70-`80, ca urmare a încasărilor din turism, s-a răsfrânt pozitiv şi asupra celorlalte activităţi economice desfășurate: comerț, transporturi, cultură, sport, drumeţie, educaţie, învăţământ, sănătate etc., cu care activitatea turistică are tangenţă directă sau indirectă.
Prin grija statului, stațiunea a devenit permanentă, de la o durată de 90 de zile, cât era în trecut, sezonul de băi a fost extins la tot anul. Față de perioada de dinainte de război, numărul vizitatorilor a sporit cu peste 30.000 de persoane anual. Camerele de cazare au fost modernizate, dispuneau de telefon și televizor, încălzire prin centrală, grup sanitar propriu, hotelurile dispuneau de saune cu sobe electrice de tip finlandez și de piscine, vane pentru tratament de cruțare, elongații, secție de hidrofizioterapie, ergoterapie, împachetări cu parafină, pneumoterapie, electroterapie și acupunctură. De asemenea, s-a înființat o secție de geriatrie. Hotelurile noi dispuneau de bar de zi, terasă, restaurante, săli de agrement, săli de tenis de masă, cabinet de gimnastică medicală, biliard, bibliotecă, bowling, parcare și servicii anexe. Asistența medicală a fost sporită, fiecare hotel și pavilion de tratament dispuneau de cabinet medical, medic propriu și asistente.
“Faima greu de egalat a stațiunii noastre constă în apele minerale, majoritatea termale, a căror temperatură variază între 40 și 60 grade Celsius. Ele provin de la o adîncime de 1800-2000 de metri și se caracterizează printr-o compoziție variată, conțînînd sulf, clor, calciu, sodiu, magneziu, brom, iod, etc. Elementul specific al apelor minerale îl constituite “suflul viu”, grupare chimică foarte activă, cu o mare capacitate oxido-reducătoare, avînd multiple implicații favorabile asupra întregului organism. Izvorul Hygeea posedă, în cantități mari, ape minerale care se aseamănă cu cele de la Vichy, Marienbad, Chatel-Guyon și Karlovy-Vary. Apele de la Băile Herculane sînt folosite în cură internă și externă, ele optimizează metabolismul, echilibrează secreția gastrică, reglează funcțiile hepatobiliare, avînd o influență pozitivă asupra întregului organism. Datorită prețioaselor orientări și indicații date în nenumărate ocazii de secretarul-general al partidului, dispunem astăzi de o bază materială puternică și modernă, capabilă să pună în valoare patrimoniul turistic al României (…). S-a ajuns în acest fel la dezvoltarea turismului balnear și a celui montan. România deține o treime din izvoarele minerale ale Europei, precum și importanți factori naturali pentru cură. Au crescut în proporții asemănătoare investițiilor alocate mijloacelor de agrement din stațiuni, precum și a instalațiilor pentru transportul pe cablu.” - Extras din interviul cu Dr. Tiberiu Raibulet, medic balneolog principal la Hotel Roman
“Stațiunea poate și trebuie să-și extindă raza de acțiune în întreg complexul natural, economic și potențial turistic din zona Cernei. Condițiile produsului turistic actual și potențial sunt de natură multiplă și pot duce la o amploare și diversificare în sensul captării de noi izvoare termale, punerii în valoare a celor care azi nu sunt folosite, extinderii unor tratamente în maladiile nevrotice în minizonele adecvate, crearea de noi microstagiuni sau puncte turistice - exclusiv pentru odihnă, sporturi de iarnă și nautice - deschideri de noi trasee turistice. O hartă perspectivă a turismului în această zonă ar cuprinde o arie de 350 km. Amplasarea noilor complexe ar urma să se facă în parcul Viscol, Șapte Izvoare, Crucea Ghizelei. Stațiunea ar putea ajunge la 6400 locuri de cazare. În zona unde se face un baraj hidroenergetic se poate amplasa o microstagiune de odihnă de 5000 locuri, care ar beneficia de serviciile oferite de stațiune.” - extras din ziar.
Deși nu a ajuns niciodată în Băile Herculane, nomenclatura și anturajul său erau nelipsiți. “Cîteva comparații vorbesc de la sine despre parametrii ridicați ai dezvoltării stațiunii: dacă în anul 1965 în pavilioane și hoteluri existau 1800 de locuri de cazare, la finele anului 1984 capacitatea totală însuma 5360 de locuri. Așadar, la două decenii - mai mult decît anterioarele milenii de istorie! În aceeași perioadă, instalațiile balneare și aparatura medicală modernă, specializarea și înalta pregătire a personalului în rîndul căruia se numără balneologi cu un renume bine stabilit, cu prestigioase rezultate în muncă de cercetare științifică, varietatea tratamentelor ce se efectuează aici situează Băile Herculane pe un loc de frunte în constelația stațiunilor balneo-climaterice din țara noastră, ducîndu-i totodată faima peste hotare.” - extras din ziarul Revista Flamura.
“Pe lângă vechile pavilioane de cură și băi ridicate de-a lungul timpului pînă la mijlocul secolului nostru și de hotelul Hercules - ridicat în 1968 (620 locuri, confort I, bar, restaurant), bază modernă de tratament cuprinde hotelul Roman, o clădire monumentală cu 10 etaje, dată în folosință în 1975. Acest hotel posedă 300 de locuri confort I în camere “single”, “duble” și apartamente, toate dotate cu săli de baie și cu aer condiționat. Dispune de o bază de tratament proprie, de piscină cu apă termală pentru o sută de persoane, de o saună, apoi de restaurant, sală de agrement, bowling, biliard, biblioteca. Este dotat cu parcare acoperită. Pentru efectuarea diverselor procedee adjuvante s-au mai realizat instalații de fizioterapie, un cabinet de acupunctură și terase pentru aero și helioterapie. În 1977 a fost dat în folosință complexul Diana (420 de locuri, confort I), primul dintr-un șir de 3 complexe identice ridicate pe o înălțime de unde se deschide o splendidă perspectivă asupra stațiunii.” - extras din ziarul Curierul Băilor.
După venirea la putere a regimului comunist, stațiunea intră într-o altă etapă de dezvoltare și remodelare, care să fie mai apropiată de ideologia de partid şi de principiile călăuzitoare ale socialismului. Comuniștii au încercat să șteargă practic cu buretele identitatea aristocrată a localității din Banat, care de-a lungul secolelor a trecut prin diverse faze de dezvoltare. Un prim pas în această direcție a fost chiar redenumirea clădirilor istorice, care potrivit conducerii de partid “propovăduiau nume de zeități păgâne”.
